Calatoria Imprimare E-mail


DEX-ul precizeaza: „calatorie, calatori. s.f. actiunea de a calatori; drum pe care il face cineva intr-un loc mai departat.”
Nu ne vom referi aici la calatoria turistica, de destindere sau de afaceri. Fat-Frumos sau orice al personaj de basm, face o calatorie initiatica, menita sa-i valorifice calitatile si sa-i amelioreze sau elimine defectele, dar mai ales sa-l faca sa-si constientizeze Eul si misiunea.
    Putem sa enumeram multi eroi, care s-au desavarsit calatorind (Ulysses) sau ne putem referi la rolul calatoriei in destinul unor mari creatori, chiar daca am aminti numai pe Eminescu. Ca adolescent a insotit  o trupa de actori, timp in care a cunoscut foarte bine plaiurile romanesti, a cules folclor, sta gasit pe sine, s-a maturizat.
in evul mediu, cel ce voia sa invete o meserie, devenea mai intai ucenic si dupa ani buni de ucenicie, calfa. Calfa trebuia sa-si incununeze invatatura cu o lucrare proprie, care sa-i certifice maiestria. inainte de a fi recunoscut mester, de catre membrii breslei, el trebuia sa faca o calatorie intr-o alta tara, pe parcursul careia trebuia sa se intretina singur din practicarea meseriei sale. Abia la sfarsitul calatoriei, care dura cel putin un an, la intoarcerea acasa, i se acorda titlul de Mester. La acea vreme calatoria facea parte din educatie si anii de scoala...
N. Steinhart spune in „Primejdia marturisirii”: Sunt convins ca o educatie adevarata, implica nu numai invatare, ci si calatoria. Sunt convins ca anii de calatorie completeaza in mod minunat orice educatie si ca largesc orizonturile spiritului si intreaga fiinta, cel putin tot atat de mult cat si studiile cele mai aplicate si mai sustinute. Da calatoriile primenesc, atata, dezvaluie, inteleptesc si creeaza o stare de spirit deschisa si receptiva, ce nu poate fi decat de cea mai mare priinta.
Calatoria completeaza in mod fericit orice educatie si largeste orizontul spiritual la fel de mult ca si studiul teoretic, caci contactul direct nu poate fi inlocuit cu nimic. Nu orice plecare la drum este calatorie, caci aceasta presupune respectarea anumitor reguli, care o transforma intr-un examen de maturitate. Adevarata calatorie trebuie sa fie un act grav si marcant, un cutremur al vietii noastre obisnuite, prin dezvaluire si traire nemijlocita a realitatii. Copilul, adolescentul, tanarul, trebuie sa vada el insusi ca se poate si altfel, ca sunt si alte solutii, diferite de cele de acasa, ca solutiile noastre nu sunt singurele posibile. Nu neaparat mai bune sau mai rele, ci altele. Calatoria deschide mintea si inima omului dezvaluind o infinitate de solutii posibile pentru orice problema minora sau majora... calatoria aeriseste copilului, adolescentului, tanarului inima si mintea, il scoate din mediocritatea cotidianului, din suficienta si-l face sa traiasca si sa se simta in mod real „cetatean al pamantului”, parte a Creatiei. Caci calatoria este un mijloc de a constata pluralitatea, relativitatea axiomelor, este „cutremur regenerator”. Ea prilejuieste contactul cu ineditul, cu necunoscutul, cu noul, cu neasteptatul, cu alti oameni. Ea, calatoria ne invata adevarata solidaritate... Cunoastem alti oameni, diversi cu o alta scara de valori... si invatam ca semenii nostri, nu trebuie sa fie identici cu noi. Astfel calatoria devine un examen de maturitate si nu trebuie sa ne temem (ca parinti ori dascali) ca ea ar deschide gustul dezradacinarii sau expatrierii, caci ea e masura adevaratei iubiri pentru acasa. intors din calatorie, vei pretui cu adevarat ceea ce ai. Acest pericol al dezradacinarii pandeste doar pe cei slabi, fara echilibru interior, pe cei neseriosi si labili. Pentru cel ce stie „sa vada” si „sa asculte”, calatoria este periplul initiatic, trezire la realitate, largirea perspectivei.
    Calatoria presupune un soi de traumatism, de socuri, de revelatii, chiar de indignari, de suparari, nu-s rele, rostul ei principal fiind sa ne trezeasca din stagnare si obisinuinta, din inertie si program, spune Vasile Andru.
    Sigur, o calatorie adevarata presupune mari probleme organizatorice. Mai intai trebuie „treziti” parintii si facuti sa inteleaga necesitatea unei astfel de calatorii, care nu are nimic de a face cu turismul. Apoi insasi calatoria este un drum initiatic. Nu trebuie uitat, ca daca la calatoria de la sfarsitul ciclului gimnazial educatorii (parinti, dascali) au mult de spus, la cea de la sfarsitul liceului, daca educatia s-a facut in interesul tanaului, n-ar mai trebui sa aiba prea multe de spus.
Pentru copilul mic un drum in parc este o calatorie. De aceea este important sa nu mergem mereu in acelasi loc, ci sa schimbam locul preferat din parc sau chiar parcul.
    Vizitele la muzee, expozitii, zoo, la muzeul satului sunt si ele calatorii importante pentru copilul elev. Este de dorit sa pregatim putin expeditia,sa ne informam si apoi sa-l informam despre muzeu si exponate, sa nu lasam totul im seama ghidului, daca exista, invaluind-o in mister sau transformand-o in surpriza: Pentru ca ai fost cuminte , pentru duminica ti-am pregatit o surpriza! ii spunem cu trei zile inainte, facandu-l astfel curios si dand astfel importanta evenimentului.
Vacanta petrecuta la bunici este si ea o calatorie si este important sa lasam copii la bunici, chiar daca ni se par depasiti ca pedagogi. Copii au nevoie de bunici, adica de radacini, de schimbarea regimului de viata de peste an, de schimbarea ambiantei, de ceva nou, de aer curat, de natura.
    Iesirile de la sfarsit de saptamana nu trebuie sa se rezume doar la gratar si plaja, ci trebuie, din cand in cand sa aibe un obiectiv, o localitate, un muzeu, o casa memoriala, o manastire, o rezervatie naturala, etc... stiti ce se poate vedea in fiecare parc din Bucuresti sau orasul dvs? stiti unde in localitatea dvs. cresc maci, lebede, gingobiloba, rate, nuferi, ....copaci protejati, unde se afla case memoriale, biserici istorice, muzeele, panorama orasului?
Pentru a avea o calatorie serioasa, fara ca noi sa participam, putem inscrie copilul la cercetasi sau alte organizatii similare. Aceste organizatii fac adevarate calatorii, in care copilul socializeaza si invata sa se descurce singuri, invata in mod sanatos si protejat autodeterminarea
    Calatoria de la sfarsitul ciclului gimnazial. Elevii au paisprezece ani si nu pot fi lasati sa „hoinaresca” de capul lor. Puteti face un grup de doi adulti si mai multi copii, eventual din alte familii, prieteni de-ai lor. Ne putem alatura unei excursii organizate. Teoretic aceasta calatorie trebuie sa dureze o saptamana, formula cea mai simpla, organizatoric, fiind circuitul (care nu totdeauna este agreat de adolescenul de paisprezece ani). Sa calatoresti o saptamana, nu-i lucru usor, desi rasplata spirituala este pe masura. Manastirile din Moldova, Maramuresul cu Cimitirul vesel, Ardealul, Dobrogea sunt o solutie posibila, oricare alta varianta fiind la fel de valabila. Important este ca locul ales sa fie el insusi o experienta noua si sa ne puna in legatura cu ceva spiritual. Formula cea mai aproape de spiritul calatoriei initiatice ar fi cea, care presupune un drum in partea opusa a tarii, care se deosebeste total de mediul obisnuit... cu opriri, in care se munceste intr-un fel sau altul (ne autogospodarim, ajutam gazda, sponsorizam pe cineva cu munca noastra, dam un microspectacol in aer liber in beneficiul unora mai sarmani ca noi, in colaborare cu „un adevarat patron” ne platim cazarea cu spalatul vaselor sau alta activitate, raspandim fluturasi; la o ferma, al carui proprietar face agroturism, putem strange fanul etc.).  Sa nu  lipseasca deplasarea pe jos, pe o portiune scurta de traseu... si nici focul de tabara
 
. Dar mai ales sa nu lipseasca partea spirituala: relatari, intalniri, povesti cu talc, rugaciunea, punerea in contact cu modele.(case memoriale) O astfel de calatorie marcheaza atat copilul cat si parintele, care trebuie sa-i conduca si sa-i supravegheze, fara ca acestia sa simta, chiar dandu-le sentimentul, ca se conduc singuri, se poate desemna un lider de grup, daca nu exista unul.
    Calatoria de la sfarsitul liceului, calatoria de maturitate, o fac tinerii in grupuri restranse si misiunea parintelui sau dascalului este numai aceea de ale dezvalui necesitatea ei. Toate celelalte probleme sunt ale lor si trebuie sa le rezolve singuri, inclusiv dobandirea prin munca a unei parti din banii necesari. Desigur, la dorinta tinerilor, educatorul se poate implica. Se poate face si o calatorie cu toata clasa, inainte de bacalaureat, pe principiile calatoriei din clasa a VIII a.
Drumetia nu este calatorie! Ea este scurta si are scopuri utilitare... sa invatam, sa descoperim, sa ne recreeam. Drumetia este necesara pe tot parcursul scolii, sub supravegherea dascalilor si se poate face cu sau fara parinti, durand 1-3 zile, de cel putin trei ori intr-un an scolar, pe jos sau cu autobuzul. Daca la scoala nu se fac, devin sarcina parintelui. Ea  ajuta la maturizarea copiilor, la reasezarea relatiei cu familia (li se face dor de acasa si parinti), la socializare in interiorul grupului, la consolidarea autoritatii educatorului. Parintele ori dascalul trebuie sa se pregateasca in mod serios pentru a putea face pe ghidul si pentru a conduce spiritual grupul. Daca la intoarcere ati ramas fara voce, inseamna ca ei v-au condus pe dumneavoastra si ca aveti probleme de autoritate!!!
    Drumetia ne este prilej de multa, foarte felurita si agreabila invatatura. Drumetia e doar incantatoare, tonifianta si instructiva. Drumetia nu-i o iesire din cadrul original, drumetia e doar informativa si pitoreasca, e distractiva, spune N. Steinhart „Primejdia marturisirii”
    Sa invatam sa ne lasam copii singuri, pentru ca intoarcerea acasa sa ii faca sa pretuiasca ceea ce au: pe noi ca parinti, familia, caminul.

  Autor: Prof. Ileana Vasilescu


Comentarii (3)add
scoala parintilor : anabel
parintii ar trebui sa fie mai interesati pentru educatia propriului copil. lucrez cu copi si din pacate mi-am dat seama ca multe mamici abia asteapta sa-si poate duce copilul la gradinita. este cea mai buna alegere pentru copil dar nu inseamna ca familia nu mai trebuie sa participe la educatia lui. gradinita nu inlocuieste familia.
...
partial : galusca
sunt de parere ca acest subiect ar fi trebuit tratat mai detaliat...aceasta drumetie ar fi trebuit tratate ca si calatorie initziatica...initziere in viatza, maturizare..asa cum este tratata in foarte multe opere literare foarte importante de altfel... smilies/smiley.gif smilies/grin.gif
...
scz : galusca
tratata*
...
Spune-ti parerea despre acest articol
quote
bold
italicize
underline
strike
url
image
quote
quote
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley


Adaugati caracterele din imagine


busy
 
newsletter
login
cont
parinti
parinti


galeriapiticilor.jpg    
Poze din galerie!
Educatie si Scoala
2006 - 2012 ScoalaParintilor.ro - toate drepturile rezervate
Termeni si conditii | Publicitate

banner
banner