Despre sarbatoarea de Paste Imprimare E-mail


Pastele este o sarbatoare religioasa crestina, ce comemoreaza invierea lui Isus Cristos, la trei zile dupa crucificarea sa in Vinerea sfanta, lucru care marcheaza sfarsitul postului Pastelui. Pastile sunt sarbatoarea cea mai sfanta din calendarul crestin, urmate de Craciun si recunoscute ca zile libere in majoritatea tarilor de traditie crestina, cu exceptia notabila a Statelor Unite, unde este sarbatorita doar duminica Pastelui (si nu si lunea Pastelui).
PastePastile crestine au loc nu departe in calendar de sarbatoarea Pastelui evreiesc - Pesah, care comemoreaza Exodul, pentru ca se crede ca Isus a inviat in zilele in care se tinea aceasta festivitate.

Data Pastelui


Pastele sunt sarbatori a caror data este variabila, pentru ca nu corespunde unei date fixe din calendarul gregorian (care urmareste miscarea Soarelui si schimbarea anotimpurilor). De fapt, ele sunt bazate pe calendarul lunar, ca si cel utilizat de iudei. Dupa primul sinod de la Niceea din 325, s-a decis ca Pastile sa fie sarbatorite duminica de dupa a 14-a zi din prima luna lunara din primavara (teoretic, prima duminica dupa o luna plina, incepand cu data echinoctiului de primavara). in sfarsit, toate Bisericile accepta metoda de la Alexandria, care plaseaza echinoctiul din emisfera nordica pe 21 martie (poate aparea doua zile mai devreme sau mai tarziu), data lunii pline fiind determinata dupa ciclul metonic. O problema care a aparut mai tarziu este diferenta de practica dintre Bisericile apusene si rasaritene. Primele au adoptat calendarul gregorian pentru a calcula data Pastelor, iar ultimele calendarul iulian. Exista totusi un numar insemnat de biserici rasaritene ce folosesc calendarul gregorian. A fost propusa o reforma pentru metodologia de calculare a datei Pastilor prin summitul de la Alep, (Siria), din 1997. Aceasta ar fi permis eliminarea diferentelor de data intre bisericile occidentale si orientale; reforma ar fi trebuit sa intre in vigoare in 2001, dar a esuat.

Calculul datei Pastelui, cunoscut sub numele de pascalie (lat computus), este destul de complicat. in timp au aparut pe langa metodele traditionale si unii algoritmi, precum cel realizat de matematicianul Carl Friedrich Gauss.

Potrivit cercetatorilor Vaticanului cuvantul „Paste” deriva din ebraica „pesah” (פסצ), care semnifica trecere. in Vulgata s-a tradus cu expresia „transitus Domini” (trecerea Domnului) devenita in engleza iacobina passover. Cuvantul in aramaica este pas.ha, care sta la originea cuvintelor grecesti si latine πάσχα, pascha. O alta interpretare, raspandita in secolele trecute la catolici, a fost aceea de „pascha – passione”, de la „passione – suferinta” (in greaca: πάσχω (páscho – sufar), πάσχει (páschei – sufera).


Unele limbi germanice numesc aceasta sarbatoare dupa zeita Eostre :

    * germana Ostern (das), germana superioara medievala: ōsteren din vechea germana superioara: ōstarun, ōstarūn (forma la plural)

    * engleza Easter, dialect northumbrian: Eostre (in engleza medievala: ester, estre din englza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeitei Mame a fertilitatii, reinvierii si zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeita era numita Eos iar la romani Aurora. Romanii, impartiali, au preluat ambele forme.

Ambele denumiri, germana si engleza, provin din radacina indo-europeana aus - a straluci

Cu toate acestea, in cea mai mare parte din tarile cu populatie crestina (sau cel putin a tarilor din Europa, dar nu numai) numele Pasti provine din ebraicul pessah (Paste) :



Comentarii ()add
Spune-ti parerea despre acest articol
quote
bold
italicize
underline
strike
url
image
quote
quote
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley


Adaugati caracterele din imagine


busy
 
newsletter
login
cont
parinti
parinti


galeriapiticilor.jpg    
Poze din galerie!
Educatie si Scoala
2006 - 2012 ScoalaParintilor.ro - toate drepturile rezervate
Termeni si conditii | Publicitate

banner
banner