CINE RAMANE REPETENT! Imprimare E-mail
Cititi si...
CUM DORIM SA INVETE COPILUL NOSTRU

Cam prin primavara, statem de vorba cu o buna prietena, mamica a unei fetite de 9 ani,  inteligenta, cu preocupari extrascolare, care si-a pastrat in totalitate firescul si naturaletea varstei. Mama ei, imi povestea cu naduf ultima nazbatie a micutei domnisoare: timp de cateva zile, si-a facut tema la matematica cu sarguita si spor. Si fara nici o graseala. Mama, venea de la serviciu si verificau impreuna temele si era bucuroasa tare ca fetita ei nu are probleme cu impartirea.

Mai mult...



Autor: Cristina Popescu
Nu inteleg ce se intampla cu el! Ii oferim tot ceea ce are nevoie un copil: este imbracat mai bine decat colegii lui, facem excursii in strainatate, are calculator si telefon. Si notele lui sunt tot mici. Nu l-am vazut niciodata cu o carte in mana! In schimb, isi pierde timpul pe langa vecinul din coltu strazii, care tot repara radiouri de care nu are nimeni nevoie!”
Cine ramane repetentParintele traieste ca pe o tragedie personala lipsa copilului de interes pentru scoala si pentru performanta scolara. Copilul, desi face tot ceea ce poate pentru a satisface exigentele parintilor, nu se ridica la nivelul asteptarilor acestora. In timp, se instaleaza sentimentul de esec, insotit de acela – mai crud- al dezamagirii propriilor parinti. Pentru copil, este important sa stie ca este iubit, iar nevoile sale sunt acoperite de catre parinti si nu invers. Sau macar se tine cont si de nevoile sale. In istoria de mai sus, intelegem plansul unei mame care crede ca a facut TOTUL pentru copilul ei. Si in mare masura asa este ! Chiar a facut tot ce credea dansa pentru a satisface nevoile copilului. Iar acesta, nu recunoaste eforturile lor si nu invata.

Departandu-ne un pic si luand experienta de mai sus ca punct de reper general, incercam sa analizam putin. Astfel, va voi ruga sa ma insotiti in acest demers analitic fara a face judecati de valoare. Aceasta-i regula! Deci:

Poate ca parintii isi petrec putin timp cu el, satisfacandu-i in exces  necesarul presupus al copilului. El primeste toate acestea, insa nu stie ce sa faca cu ele si nici nu depune un efort pentru ele. Astfel, ajunge repede la concluzia ca nu este necesar sa faca un efort, sa-si asume resonsabilitati, pentru a obine ceea ce “alti copii nu au”. Parintii, simtindu-se vinovati ca petrec prea putin timp cu el, vor continua sa satisfaca aceste nevoi inexistente ale copilului. Intram intr-un cerc vicios, predominat de culpabilizare, si este destul de greu sa reusim sa iesim din el. Copilul, investeste repede afectiv o alta persoana – vecinul de la coltul strazii, care face ceva inutil pentru altii. De ce? Poate pentru ca ii seamana copilului? Poate ca si el se simte ...inutil pentru parintii sai? Sau poate ca este efectiv atras, pasionat, de electronica-electrotehnica si, in sfarsit, gaseste ca are cu cine discuta despre ceea ce lui ii place si se simte valorizat?

Copilul, in primul an de scoala, a luat un “insuficient”. Poate parintii au reactionat exagerat: « Esti atat de bleg incat sa iei insuficient ? ». Copilul traieste esecul scolar in mod profund. Incearca sa invete si urmatorul calificativ este “suficient”. Parintii, dorind tot ce este mai bun pentru copilul lor, nu sunt multumiti. Si au grija sa ii transmita copilului acest lucru. Nu au stiut sa vada efortul copilului si nu au putut sa il aprecieze la justa sa valoare. Copilul, se afla in pragul unei demisii. Si va demisiona, caci parintii ii satisfact toate nevoile inchipuite de ei, uitat sa ii satisfaca nevoia de recunoastere si respect a competentelor sale.

Copilul are o relatie perturbata cu invatatoarea. Nu simte ca se poate atasa de ea si nici nu poate comunica nimanui acest lucru. Pentru parintii sai, dna. Invatatoare este autoritatea, copilul neavand nici un cuvant de spus. Sau cuvantul spus timid nu este ascultat de parintii sai. Atunci, copilul nu va intra in demersul de dezvoltare a abilitatilor sale, de imbogatire a cunostintelor, caci ii este difici sa treaca peste relatia pe care o are cu invatatoarea sa.
Copilul are un program extrascolar foarte incarcat: lectii de pian, meditatii la engleza si franceza, clubul de pictura. Se duce la toate acestea pentru a nu-si dezamagi parintii, insa el este foarte obosit si plictisit. A incercat sa spuna ca el ar dori sa se duca doar la engleza si la cercul de electronica, dar si “franceza este importanta caci, urmeaza sa plece in vacanta la Paris”! O motivatie suficienta pentru parinte, insuficienta pentru copil. Frustranta chiar!

Parintii, intelectuali, care au reusit sa isi croiasca un drum in viata si care ii pot oferi copilului lor totul prin munca lor, nu pot vedea ca nivelul intelectual al copilului este doar mediu. Niciodata copilul lor nu va fii campion la sah, premiant international la olimpiada de bio-chimie si nici micul geniu al picturii. Va fii un om obisnuit, caruia ii place sa repare lucruri de care nimeni nu are nevoie. Dar care va avea timp sa ii explice copilului sau cum curge curentul electric prin fire, cum se lipeste cu letconul reteaua...Uneori, ca parinte, riscam sa investim in copilul noastru toate dorintele, punandu-i pe umeri povara purtarii viselor noastre, in felul acesta refuzand sa vedem abilitatile si competentele sale. Si dorintele sale.

Toate ipotezele emise mai sus sunt valabile pentru copiii aflati in abandon scolar. Copilul care traieste relatia cu parintii sai ca o relatie care il face sa isi intareasca sentimentul esecului, culpei si non-valorii se va refugia intr-un anturaj care il accepta asa cum este, va ramane repetent sau va abandona scoala.

Si asta, in cel mai fericit caz, caci sunt situatii in care copiii nu pot duce aceste sentimente si abandoneaza orice lupta. Unii vor lua pastile “intaritoare”, altii vor incepe sa consume alcool. Pentru toate acestea nu exista solutii ideale. Exista doar ipoteza (da, o alta ipoteza) iubirii dintre parinti si copii. Iar cand exista aceasta, exista si cateva solutii pe care le pot gasi impreuna sau ajutati de un specialist. Intr-un “spatiu” care nu judeca, ci valorizeaza! Si parintii si copiii.

Cristina Popescu



Taguri:  Repetent
Comentarii ()add
Spune-ti parerea despre acest articol
quote
bold
italicize
underline
strike
url
image
quote
quote
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley


Adaugati caracterele din imagine


busy
 
newsletter
login
cont
parinti
parinti


galeriapiticilor.jpg    
Poze din galerie!
Educatie si Scoala
2006 - 2012 ScoalaParintilor.ro - toate drepturile rezervate
Termeni si conditii | Publicitate

banner
banner