DAR EU VREAU SA DEVIN SOFER PE MASINA DE POLITIE Imprimare E-mail


ImageCe-i rezerva viitorul copilului? Unii parinti, atunci cand au visat venirea lui pe lume, au stabilit cu de-amanuntul cam ce urmeaza sa se intample cu el: „il facem doctor”, „o sa-mi faca 2 nepoti”...Pe de alta parte, credinta in ursitoare, in puterea lor de a croi soarta fiecarui om, a fost si mai este inca raspandita si inradacinata in sanul poporului roman…”Sunt trei zane care vin in noptile fara sot din prima saptamana de viata a copilului nou-nascut si-i menesc soarta. 
Se zice ca in timpurile stravechi, aceste ursitoare erau vazute si auzite cum ursesc de catre moasele care privegheau nou-nascutii si pe mamele acestora si chiar de parintii copilului. Din pacate, pentru ca moasele au destainuit acest secret, in zilele noastre ele nu mai au acest dar”.
Atunci cand parintii si nasii sarbatoresc, asa cum o spune credinta romaneasca, taierea motului sau ruperea turtei, parintii asteapta cu nerabdare sa vada ce anume alege micutul de pe tavita si apoi, intrerpreteaza cu frenezie alegerile facute: a luat un ban – va avea un viitor scaldat in bani, a luat o carte – ii va place sa invete...Se spune ca obiectul aduce cu siguranta indicii despre meseria pe care copilul o va avea ca adult. Dar dincolo de credinte si obiceiuri, ramane insa un adevar: parintii influenteaza in mod definitoriu ceea ce se intampla cu copilul lor. Este o sarcina dificila pentru parinte sa repereze ce anume ii face placere copilului, care anume ii sunt abilitatile…Si toate aceste si pentru ca parintelui i se pare ca detine adevarul absolut in ceea ce-l priveste pe copil. De fapt,  parintele (unori) pune in copilul sau toate sperantele sale neimplinite. Pentru a-i se implini visul (macar de data aceasta!), face ca programul copilului sa fie incarcat de minunate preocupari extracurriculare: meditatii la engleza si franceza, ore de balet si tenis si…vinerea seara, un pic de desen. Copilul se lasa dus la toate aceste ore de meditatii, dar se gandeste cat de tare ii place lui sa repare masini sau cat ar dori sa fie afara cu prietenii sai. Variantele pot fi si altele: este posibil ca toti membrii familiei sa isi doreasca ceva de la copil: tata il vrea fotbalist, mama - avocat, bunica il doreste profesor…Copilul asista la schimbul de opinii dintre dragii lui si se simte vinovat pentru starea de tesiune pe care o „genereaza” in casa. Astfel, ajung copiii sa devina adulti care urmeaza un liceu, apoi o facultate care satisfac sperantele parintilor.
Este adevarat, sunt situatii in care parintele lasa copilul sa aleaga cum isi petrece timpul liber, ce liceu sau facultate va urma si, cu toate acesta, copilul–adult traieste fara satisfactie statusul sau profesional, simte ca nu este este „la locul” potrivit.
Situatiile fericite sunt acelea in care parintele ii cladeste un univers copilului care il pune in situatia de  a experimenta si de a  alege. De ce anume tot acest demers? Pentru a-i da ocazia copilului sa isi repereze limitele si competentele. Atunci cand esti pus in situatia de a experimenta ceva poti determina si gradul de satisfactie pe care il ai in raport cu activitatea depusa, poti sa identifici care sunt posibilitatile intelectuale si fizice pe care le ai in raport cu activitatea depusa. Asta inseamna un sir lung de incercari, reusite si esecuri, perioade de trecere de la un stadiu la altul…Si multa dragoste pentru copil. Daca totusi dorim sa influentam copilul in demersul sau de dezvoltare, cea mai potrivita alegere este de a inconjura copilul de stimuli: carti puse la dispozitie, conversatii intre mama si tata despre o carte, muzica buna si plimbari sau sport facut impreuna. Copilul este cel mai adesea atras in activitati atunci cand ele sunt facute impreuna cu cei pe care-i iubeste si cand acestea sunt o constanta in viata sa, un mod de viata. De multe ori, copilul „fura” meseria de la parintele sau sau hobby-urile acestuia. Ati auzit copii care abia rup cuvintele spunandu-va cum decurge un meci de fotbal sau ce anume inseamna a face o analiza microbiologica. In functie de momentele sale de dezvoltare, copilul alege sa fie „gunoier”, „medic”, „actor”, „cosmonaut”. Parintele trebuie doar sa incerce sa repereze ceea ce-i face copilului placere si  ce anume il valorizeaza cel mai mult. Abia atunci ii poate facilita accesul la un „meditator”, la un „antrenor”. De comun acord cu copilul, indiferent de varsta sa. Programul sau trebuie sa permita momente de studiu, momente de relaxare, momente de crestere si imbogatire. Cu cat acestea coincid (efectele lor!), cu atat mai bine!
Pana atunci, putem zambi si descuta cu copilul despre dorinta sa de a fi „sofer pe masina de politie!” Este o dorinta importanta, serioasa pentru copilul nostru, asa cum era pentru noi dorinta de a fii „calcatori de struguri”.

Cristina Popescu – educator puericultor



Taguri:  motivatiile copilului rolul parintilor in orientare profesionala alegerea unei meserii dupa modelul parintilor
Comentarii ()add
Spune-ti parerea despre acest articol
quote
bold
italicize
underline
strike
url
image
quote
quote
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley
Smiley


Adaugati caracterele din imagine


busy
 

 

 

newsletter
login
cont
parinti
parinti


galeriapiticilor.jpg    
Poze din galerie!
Educatie si Scoala
2006 - 2012 ScoalaParintilor.ro - toate drepturile rezervate
Termeni si conditii | Publicitate

banner
banner