Nevoile copilulului si consecintele nerespectarii acestora

Aceasta perioada este caracterizata printr-o stare de instabilitate emotionala crescuta. El depaseste o perioada “de trecere”, de la gradinita la scoala, de la un grup de prieteni si colegi la altul, de la un model social la altul (reguli, program scolar). Nu trebuie sa ne surprinda reactiile sale si are nevoie permanenta de sustinere si valorizare. Este important sa aiba aceleasi repere (program de zi cu zi, stil de petrecere a timpului liber, mentinerea activitatilor care ii fac placere).
Este capabil sa inteleaga (nu doar sa simta) conflictele dintre parinti. Este important sa fie sprijinit, vorbindu-i-se despreconflict in sine si aratandu-i ca el personal nu este vinovat pentru aceasta situatie.
Starea de instabilitate emotionala ii poate determina copilului comportamente care ne surprind, vulnerabilitate, oboseala sau, dimpotriva, agitatie, energie. Este important sa ne mentinem constanti in modul relationar, insa  este important ca asteptarile noastre sa nu depaseasca puterea sa de concentrare. Daca nu intelegem dificultatea perioadei pe care copilul o traverseaza, riscul este acela de a suprasolicita copilul si de a-i provoca o stari de disconfort (oboseala excesiva, abandonul activitatilor pe care le agrea anterior, pofta crescuta de mancare sau lipsa poftei de mancare, etc ) si perturbari relationare profunde (irascibilitate crescuta, incalcarea permanenta a limitelor si/sau eludarea autoritatii adultului, retragere in sine).
Datorita acestei perioade de trecere (care se poate prelungi dupa varsta de 7-8 ani), copilul devine sensibil si receptioneaza mult mai usor si  cu efecte mult mai profunde orice fel de perturbare a sistemului sau relationar (relatiile obisnuite din familie sau cu persoanele importante din punct de vedere afectiv). De aceea, si acest mediu trebuie sa fie constant, pentru a-i oferi acelasi tip de repere. Este de recomandat ca orice situatie potential conflictuala (care il priveste sau nu direct pe copil) sa fie discutata si cu acesta! Capacitatea sa cognitiva si psiho-sociala ii permite sa inteleaga ceea ce se intampla, cauzele si efectele acestora. In contextul in care adultul, bine-intentionat, ascunde anumite iminenta unor evenimente, copilul va dezvolta suspiciuni si, in lipsa unor explixatii, este posibil sa se instaleze un sentiment de vinovatie greu de demnontat (“din cauza mea parintii divorteaza”, “eu sunt vinovat ca m-au parasit”, de ex) si cu repercursiuni asupra dezvoltarii sale normale.

 

Autor: Cristina Popescu - psihopedagog specializat