Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei Imprimare E-mail


Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei

Traditii, Superstitii si Obiceiuri

Din Biblie aflam ca Andrei avea un frate, Petru si ca acestia erau originari din Betsaida, localitate situata pe malul Lacului Genezaret. 
Numele Andrei provine din grecescul Andreas, care inseamna “viteaz”, “barbatesc”. Acesta este un nume grecesc, desi Sfantul Apostol Andrei era iudeu.

Din Evanghelia lui Ioan aflam ca Andrei AR fi fost mai intai ucenic al lui Ioan Botezatorul, care I-AR fi recomandat sa-l urmeze pe Isus din Nazaret. Conform Evangheliei lui Ioan, Andrei l-AR fi dus pe fratele sau Petru la Isus, spunandu-I ca l-a gasit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca “cel dintai chemat”.
Sfantul Andrei era pescar, astfel era considerat de marinarii si pescarii greci drept ocrotitorul lor.

Dupa traditiile crestine si dupa cele scrise de unii istorici si teologi din primele secole de crestinism, Sfantul Apostol Andrei a fost intaiul vestitor al Evangheliei la geto-daci, in Scythia Minor, denumirea de atunci a Dobrogei. In sedinta din 13 ianuarie 1994, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca ziua de 30 noiembrie sa fie insemnata in calendar cu cruce rosie, “ca o adevarata sarbatoare a crestinismului romanesc”, iar Sfantul Apostol Andrei sa fie socotit patronul spiritual al Romaniei.
Din traditia bisericii, stim ca Sfantul Andrei a avut si un sfarsit de mucenic, fiind rastignit, la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia I s-a spus “Crucea Sfantului Andrei”.


Traditii, Superstitii, Obiceiuri

In unele zone ale tarii, in ziua Sfantului Andrei, oamenii nu matura si nu arunca nimic afara, pentru ca lupii sa nu Le manance animalele din gospodarie. Astfel, in zona Bucovinei se crede ca in aceasta noapte umbla strigoii sa fure "mana" vacilor, mintile oamenilor si rodul livezilor. Aparitia celor doi sfinti, Andrei si Nicolae, la inceputul iernii, cand se pun in miscare haitele de lupi, sunt semne de imbatranire si degradare a timpului calendaristic.

Oamenii, in noaptea Sfantului Andrei, incercau sa se apere de strigoi prin ungerea usilor, ferestrelor casei si ale grajdului cu usturoi. Femeile intorceau in aceasta noapte oalele si canile cu gura in jos, pe motiv ca strigoii sa nu salasluiasca in ele. Cenusa era scoasa din soba, ca aceste spirite sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Exista obiceiul de a se arunca Paine prin curte, ca strigoii flamanzi sa nu caute prin Casa de-ale gurii. In Bucovina, de Sfantul Andrei nu se matura si nu se scoate gunoiul din Casa, iar femeile nu se piaptana (pieptenele reprezinta in basme padurea, adica locul unde salasluiesc lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.

De Sfantul Andrei se pune grau la incoltit si fiecare membru al familiei trebuie sa isi semene propriul grau. Se pun boabe de grau intr-un vas cu un strat subtire de pamant care este udat constant. Graul se pozitioneaza langa fereastra pentru a avea destula lumina. De Anul Nou se interpreteaza norocul si sanatatea ce va fi harazita fiecaruia in anul ce va urma in functie de inaltimea si grosimea firelor de grau.
Daca nu avem grau, exista alternativa cepei. Conform unei alte traditii, in podul casei sunt urcate 12 cepe sanatoase care sa fie lasate pana in seara de Craciun. Fiecarei cepe ii este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat in saptamanile care au trecut indica luni ploioase sau cu grindina, iar cele care au incoltit – luni favorabile recoltei.

Geto-dacii spuneau ca mama lui Andrei era o lupoaica fermecata, numita Brito-Lagis ori Tergo-Lape. Conform gr. Lykos, lat. Lupus “lup”, ROM. Pricolici, tricolici, varcolac. De aceea, la 30 noiembrie este si Ziua Lupului sau a Lupilor, iar Sfantul Andrei este patronul acestor salbaticiuni, ca si fratele lui, Sfantul Petru. Mai straniu e un obicei atestat la romanii din Transnistria numit Bocetul Andreiului. Fetele, dupa ce fac o papusa din carpe, numita Andrei, o aseaza pe lavita ca pe un mort si o jelesc.

Se mai spune ca noaptea Sfantului Andrei este una dintre cele mai importante ale anului pentru vraji si farmece. Astfel, in ajunul sarbatorii se masoara noua cesti cu apa si se toarna intr-o strachina, ce se va aseza sub icoane. In zorii zilei, se masoara cu aceeasi ceasca apa din strachina. Daca apa va creste macar cu un strop, va fi cu noroc; Dar daca apa va scadea, va fi fara noroc. Tot in seara de Sfantul Andrei se pun intr-o ulcica sau intr-o sticluta cu apa ramurele de mar, cate una pentru fiecare din Casa. Se tin ASA pana la Anul Nou; a cui ramurica va fi inflorita, acela va avea noroc tot anul care vine.

In noaptea Sfantului Andrei se face si chemarea ursitului. Ca sa-si viseze ursitul, fata mare pune sub perna 41 de boabe de grau, spunand, inainte de a se culca cateva vorbe care sa-I aduca pe acesta. Daca viseaza ca I-a furat cineva graul, se va marita in curand.

Alte fete care vor sa se marite pregatesc Turtuca de Andrei, o turta subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o mananca inainte de culcare. Baiatul care vine in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urmeaza sa o ceara de nevasta in cursul anului care vine. In alte zone, in noaptea de Sfantul Andrei, fata mare se duce despuiata la fantana, tinand in mana o lumanare din Noaptea Invierii, se apleaca si se uita in oglinda apei, la lumina lumanarii, spunand: 
“Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in vis sa-l visez,
Ca aievea sa-l vaz!”

si atunci i se va arata chipul ursitului ei.
 
siteza trimisa de Gabriela Dimitriu 



Taguri:  Spiritualitate Spiritualitate Sfantul Andrei ocrotitorul Romaniei traditii si obiceiuri


 
newsletter
login
cont
parinti
parinti


galeriapiticilor.jpg    
Poze din galerie!
Educatie si Scoala
2006 - 2012 ScoalaParintilor.ro - toate drepturile rezervate
Termeni si conditii | Publicitate

banner
banner